To buy or not to buy their cds?!

„Cumparati-ne cd-urile, altfel, noi vom inceta sa existam!”. Stiu ca nu e indicat sa incepi o „scriere” cu un citat, insa aceste vorbe, ce-i apartin Analiei Selis, imi rasuna in cap de cateva luni. Mai ales acum in preajma sarbatorilor, lumea cumpara.Cumpara de toate. Cumpar si eu, dar rareori cd-uri. De ce? Pentru ca nu imi amintesc sa fi cumparat vreodata un album al unei trupe/al vreunui artist, si sa imi placa mai mult de 5 piese din totalul de 10. Asta in cazul in care albumul avea 10 piese noi si nu  3 piese cu 7 remixuri.

Nemultumirea mea, e legata de faptul ca ei au pretentii sa le cumparam cd-urile originale, desi materialul chiar nu isi merita pretul, insa cand mergem sa ii vedem in concerte, ei fac playback. Is that fair!? I don’t think so!Macar prin interpretari live sa ne castige respectul! Desigur, nu generalizez, because I am „a lady tight to her manners”, din pacate insa, putine sunt exceptiile.

All in all, (sa ma ierte Oficiile pentru Drepturile de Autor de pe planeta), but,long live ODC si artistii „cantatori de live”!

P.S. Pe toti cei care scrieti frumos si interesant, dar nu pe wordpress, va rog setati ceva prin profil pentru a putea sa va las si eu un comment, doua. Chiar nu reusesc! Sa aveti o luna decembrie asa cum v-ati dorit!

2 comentarii 24 00000001201+00:00,2007

To Pepsi or not to Pepsi?!…

De ceva vreme m-am indragostit de  Pepsi. Fara sa imi pese de calorii, de efectele celulitice asupra pielii, de nimic in afara de gustul delicios de bun! Iar noua campanie Pepsi light si sloganul „It’s hard to be a woman”, imi fac viata mai frumoasa, caci indeed „it’s hard to be a woman sometimes”. In special cand nu stiu daca sa imi cumpar  acel  deux-piece roz vazut ieri sau rochita neagra vazuta azi, cand la aerobic instructor e un barbat si desi am o febra musculara ucigatoare mi-e prea rusine sa nu execut exercitiile, cand nu stiu daca sa ma dau cu gloss-ul roz sau cu cel rosu,cand nu stiu ce haine/pantofi/geanta/parfum sa aleg dimineata, cand EL vrea sa ma sarute si imi e teama ca daca il las stric frumoasa relatie de prietenie ce ne leaga de atata amar de vreme si lista poate continua…

Asociez Pepsi cu noptile pierdute alaturi de prietenele mele, fie cand invatam, fie cand voiam sa vedem un film si unele ramaneau acasa si il luau de pe ODC, celelalte mergand in toiul noptii la supermarket sa cumpere „rontaieli” si Pepsi, desigur. Insa Pepsi light este DOAR PENTRU MINE! Port sticluta cu licoarea fermecata in geanta si o scot ori de cate ori e necesar, pentru a nu-mi pierde zambetul. O am seara langa mine in timp ce Sarah McLachlan imi canta „the night is my companion and solitude my guide”, o am langa cada cand ma rasfat in vanilie, dansez cu ea in mana pe melodiile lui Barry White si ma simt sexy cand o gust artistic pe „Girl, you’ll be a woman soon”. Totusi, licoarea mea,  imi place parca mai mult ambalata la doza, si, de aceea , ma supar tare cand intru intr-un magazin si intreb: „Pepsi light la doza, aveti?”, raspunsul fiind: „Nu avem Pepsi.Cola light la doza, daca vreti.” Daca eu cer CLAR Pepsi, ei de ce imi dau Coca-Cola?! Pfufff… Give me a break! And a Kit-Kat Chunky. Dar asta e alta poveste.

Tuturor Evelor ce imi impartasesc aceste ganduri, le recomand cu drag sa asculte piesa „Just because I’m a woman”, cantata de Dolly Parton.

2 comentarii 24 00000001012+00:00,2007

To love or not to love Romania?

Dintre toate stirile citite in ultima vreme,doua au avut un impact puternic asupra mea: „Biserica Catolica este „unica biserica a lui Cristos” ” si „Vaduva Neagra a invadat litoralul romanesc”.

Am observat  pe www.evz.ro  ca populatia nu ramane indiferenta.E adevarat ca nu e greu sa iti scrii parerea din fata calculatorului, insa imi este greu sa cred ca nu exista persoane care chiar vor lua atitudine si care vor incerca prin activitati concrete sa remedieze aceste situatii. Este un sentiment groaznic acela de incapabilitate. Sa vrei sa actionezi si sa te simti legat de maini si de picioare.

Ii tot aud pe multi dintre tinerii idealisti (eu insami fiind printre ei) : „Trebuie sa facem o schimbare!” Si zi de zi,ceas de ceas, ma intreb : „Cum?!?!Cum o sa infaptuim noi aceasta schimbare?!”…Aseara am aflat in cadrul unui seminar ca mai mult de 2 milioane si jumatate de romani fac parte din „populatia activa” a altor tari. Si noi? Cu noi cum ramane?! Nu pot sa nu ma intreb ce se va intampla cu tara noastra?! Catre ce directie ne indreptam? Aveam incredere in ea, insa in ultimele zile ,tot ce se intampla in jurul meu m-a pus pe ganduri…Aveam incredere in profesorii nostri, dar acum…”nu mai prea”.  Din nou intervine factorul rabdare si implicit asteptarea(despre care am citit undeva ca este ” radacina tuturor durerilor de inima”.

All in all, pentru a  rezuma acest nou amalgam de ganduri ,inchei cu o simpla intrebare, al carei raspuns nu stiu daca afla-il-voi vreodata: pe cand o „schimbare la fata a Romaniei?!” 😦 ….Desi…ma gandeam azi ca tara in sine e minunata.Oamenii sunt de vina.

Add a comment 24 0000000748+00:00,2007

To blog or not to blog!?This is my first question.

Am tot vazut in ultima vreme la status pe messenger adrese de blog. Nu am inteles, asa ca l-am intrebat pe unul din inteleptii mei prieteni ce-i cu acest fenomen,iar el mi-a raspuns simplu:”Este o modalitate de a ne promova blogul!”. Am dedus deci, ca exista niste etape care sunt urmate inainte si dupa crearea blogului. Curioasa fiind,am citit toate aceste bloguri”afisate”si niciunul dintre ele nu a corespuns asteptarilor mele.Am fost dezamagita.”Ii credeam inteligenti si interesanti.Asta e tot ce au de spus?!Nu vreau ca blogul meu sa fie asa.Oare am gresit cand am creat acest cont pe wordpress.com?!…..”.Acestea au fost gandurile care m-au impiedicat sa mai postez ceva.Orice!Am gasit diverse scuze.Dar am analizat putin lucrurile si cred profund ca acest blog va fi un important ajutor in procesul de depasire a mediocritatii in care ma gasesc cufundata.Nu imi e rusine sa recunosc.De ce sa ma ascund?Mediocritatea nu poate fi ascunsa, asa ca imi accept conditia, insa ma straduiesc sa o depasesc.Sunt o tanara domnisoara ce vrea sa cucereasca lumea cu ajutorul adevarului si al pasiunii inconstiente care poate invinge orice obstacol!

Cred ca aleg sa „blog”.Why not? Se intampla multe lucruri in viata mea.Cu siguranta nu sunt lucruri de interes general(inca!),insa imi place sa cred ca sunt informata, si considera-voi acest blog o metoda adiacenta celei „word of mouth”, prin care sa anunt ce trainig, conferinta, selectie, etc mai are loc .Stiu ca mai sunt si alti studenti pasionati de scoala si implicit de activitatile extrascoalre.

Mi s-ar parea oarecum „dubios” (asa cum ar spune un drag prieten) ca blogul meu sa fie unul mai mult personal decat profesional,dar nu vad de ce mi-as cenzura trairile, numite de catre un amic de-ai mei „labareala sentimentala” .Inca nu stiu despre ce si cand,dar scrie-voi.Despre vrute si nevrute,despre cate-n luna si stele,cu sau fara greseli de scriere.

P.S.

Daca avea-voi vreodata http://www.roxpink.wordpress.com la status, acela va fi un semn ca sunt mandra de blogul meu si consider ca am ceva interesant de spus. Pana atunci insa, merg sa mai invat ceva la un training prin Amsterdam ,citesc „Jurnalul unei fete greu de multumit” scris de Jeni Acterian(le multumesc fetelor care mi-au daruit aceasta carte),intretin relatiile de prietenie proaspat formate si Dumnezeu stie cate alte lucruri am sa mai fac, caci am un strong feeling ca nu imi fac blogul public prea curand.Dar va am pe voi,cititorii mei de nisa 😉 si asta imi e de ajuns.Deocamdata…

3 comentarii 24 0000000745+00:00,2007